E ciudat să-mi amintesc cum fugeam odată,
lumea nu era la fel, la fel de ciudată.
E ciudat să nu mai fiu plin de nepăsare,
lumea se va stinge-ncet, plină de uitare.
Vine rândul tău,
vine timpul tău..
E ciudat cât de ușor am uitat să spun:
totul mi-e indiferent,
poate sunt nebun.
Vine rândul tău,
vine timpul tău..
(solo)
mmmm
E ciudat că-mi doresc să-ți vorbesc,
e ciudat să nu fiu ca tine,
nu crezi? nu crezi?
Nu vezi că ești ciudat, mai ciudat decât mine?
E ciudat să-mi amintesc cum fugeam odată,
lumea nu era la fel, la fel de ciudată, ciudată, ciudată..
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment de nostalgie și alienare față de o lume care s-a schimbat. Naratorul reflectă asupra trecutului, simțind o detașare și o indiferență față de prezent și viitor.