E devreme… Și știu că abia ai plecat
Dar fața de geam cu lacrimi pe obraz o lipesc
Cuvinte grele… răspunsuri ce nu ți le-am dat
Toate revin și toate în mine se zbat
Știam c-ai să pleci și știu că din nou
Lângă mine vei fi într-o zi
Umbre de noapte, lacrimi și șoapte
Cu mine mereu vor trăi.
Refren:
Căci în singurătate totul îmi pare
Ca un vis ce-a fost de mult
Visul acesta nu vreau și nu pot să-l ascult
Căci în singurătate dragostea moare,
Visul nopții moare acum
Drumul spre tine este aievea pierdut…
Simt că l-am pierdut…
Ploaia rece e ca zâmbetul tău luminos
Și ceața de ieri se-ascunde de un gând obosit
E mult prea devreme… și pașii în drum ți s-opresc
Vreau să îți spun acum cât de mult te iubesc.
Dar văd cum dispare ceața în soare,
Se deschide un alt drum
Se aprinde o zare și sunt ca o mare căutând un tărâm mai bun.
Refren:
Căci în singurătate totul îmi pare
Ca un vis ce-a fost de mult
Visul acesta nu vreau și nu pot să-l ascult
Căci în singurătate dragostea moare,
Visul nopții moare acum
Drumul spre tine este aievea pierdut…
Simt că l-am pierdut…
A trecut peste noi o lacrimă doare…
O lacrimă amară…
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentele de singurătate și durere după o despărțire. Naratorul își amintește de momentele frumoase, dar se confruntă cu realitatea pierderii și cu dificultatea de a merge mai departe.