Mai ții minte cum stăteam treji, noaptea toată,
Obișnuiai să mă iubești odată,
În simfonii de șoapte promisiuni acum uitate,
Ai închis ușa și-ai dispărut ca un hoț în noapte,
Te-am lăsat să respiri așteptând să găsești
Drumul înapoi spre cea care spuneai c-o iubești
[Refren]
Mai ții minte cum mă priveai noaptea toată,
Obișnuiai să mă iubești odată,
Până la cer și înapoi era restul lumii și noi,
Obișnuiai să mă iubești odată,
Pentru tine eram singura fată,
Odată, odată, odată, odată.
Ai plecat fără să spui la revedere,
Chiar m-ai șters complet din orice amintire,
N-am sunat să te întreb unde și ce-am greșit,
De ce nu mai ești aici cum erai când m-ai iubit.
Te-am lăsat să respiri așteptând să găsești,
Drumul înapoi spre cea pe care spuneai c-o iubești.
[Refren x 2]
Mai ții minte cum mă priveai, noaptea toată,
Obișnuiai să mă iubești odată,
Până la cer și înapoi era restul lumii și noi,
Obișnuiai să mă iubești odată,
Pentru tine eram singura fată,
Odată, odată, odată, odată.
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul și nostalgia unei iubiri pierdute. Naratoarea își amintește de vremurile în care era iubită și se confruntă cu durerea despărțirii și cu faptul că a fost uitată.