Strofa I
Am încercat de multe ori să transform, să schimb în bine
Am vrut de atâtea ori să pun răul din mine-n rime
Am scris un rând, l-am șters, apoi l-am scris din nou
Continuând așa, am rupt 3 foi, dar nici vorbă de erou
Am vrut de atâtea ori să mă pun în patul meu
Să pot să închid ochii, să nu-mi mai fie greu
Sunt momente-n care m-am izbit mereu
De ziduri imaginare ce le vedeam doar eu
M-am săturat să nu dorm,
să sufăr, să-mi fie rău
Aș vrea pentru o clipă să fii tu în locul meu
Să guști din amarul pe care-l beau mereu
Hai să schimbăm rolurile între noi, oricât ar fi de greu
Să vezi măcar pentru o zi lumea cum o văd eu
Hai dă-mi costumul tău și ia-ți treningul meu
Plimbă-te o zi prin parc cum o fac eu.
Refren
Gândește cum vrei tu, cum faci mereu
Dar nu-ți lăsa norocul ca să dea de greu
Te las pentru o zi să fii în corpul meu
Să vezi tu lumea cu ochii prin care o văd și eu.
Strofa II
M-am întors în rahatul ăla de dormitor
Zăcând în al meu pat și e greu când de nimeni nu ești ascultat
E greu să poți adormi doar când ești beat
E nasol la ora 2 noaptea să tot rătăcești prin pat
E greu să știi doar tu cât e de greu
Și e mai greu să fii singur pe același drum mereu
E nasol să te întrebi „de ce nu dorm?”
E aiurea să fii tu, dar să te simți alt om
Să te ridici din pat la 3 că nu ai somn
Să-ți iei un pix și o foaie să vrei să omori
Gânduri care în noapte nu te lasă să dormi
Să te închizi, să pui lacăt și zăvor
Să-ți atingi rănile adânci care nu mai dor
Să fii plictisit de aceste momente ca de televizor
Să-ți privești patul ca pe un nor
Să fie greu să te dai jos de frică să nu zaci pe covor
E greu să nu te gândești la ziua de mâine
Dar e mai greu când te gândești la ce-ar putea să fie
Și e greu să mă simt eu când am uitat de copilărie
Și am uitat și nu mă mai atrage nici un tip de jucărie
Mă atrage doar timpul care mă face să mă simt ca-n pușcărie
Că e greu să ai libertate când ești copleșit de mândrie
Și e greu să crezi că totul trece la fel ca o fantezie
E greu să-ți regăsești o parte a vieții într-o poezie
Și e mai greu să pui tot ce te apasă pe hârtie
E greu să poți uita cum ai dat cu fața de bordură
Dar m-am obișnuit cu toate astea și acum mă doare-n p***a
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de greutate, singurătate și depresie. Vorbește despre dificultatea de a face față problemelor, de a dormi și de a găsi un sens în viață, reflectând asupra luptei interne și a dorinței de a schimba perspectiva.