Foaie verde, trei lamâi
Iancule, de unde vii?
De la târg, de peste Jii
De la târg din Lisandrii (Alexandria)
Iancule, ce-ai târguit?
Iaca, lucru de nimic
De pe aur luai plumb
Să duc la copii în crâng
Că copiii far’ de minte
Prăpădesc la gloanțe multe.
Mai luai vreo cinci ocale
Să le iau pe seama mea
Le-oi da drumul când oi vrea
Când m-o-ajunge potera, mai
Că eu sunt băiat falos
Eu duc potera pe jos
Sunt băiat cu păr mânat
Cu șapte poteri mă bat.
Mai podare, poderaș
Trage podul mai la vale
Că-ți trântesc un glonț în șale
Și-ți zic vorbe de ocară
Trage podu’ mai de-a drept
Că-ți trântesc un glonț în piept
Decât o para la pod
Mai bine cu murgu-not.
Că mi-e murgu’ cam nebun
Trece Oltul ca pe drum
Și mi-e murgu’ cam nărod
Trece Oltul ca pe pod
Și la mal când m-o scotea
Mai nimic nu se uda
Doar colțul la ipingea
Sensul versurilor
Cântecul prezintă figura legendară a lui Iancu Jianu, un haiduc vestit, care sfidează autoritățile și își protejează libertatea. El este portretizat ca un bărbat curajos și priceput, capabil să înfrunte potera și să scape cu ajutorul calului său.