Liviu Guta – Fură-mă Voinice

Fură-mă voinice că mama nimic nu-mi zice.
Și chiar dacă-mi zice, o zice, nu-mi pasă și ce?
Și la cal dau bici și haide în pădurice.
Lumea se oftică, ofticee.
Vin diseară și te fur. Hai băiete, fugă-fu.
Ori mă iei, ori da sau nu.
Iaca mata vine-ncoa cu-n par mare la ea.
Casă ai, căruță ai, ai și moară de mălai. Vrei parai, parai, parai.
Vreau bărbat adevărat, nu vreau un pampalău.
Aș vinde și casa lu’ tata doar de dragul tău.
Demult am căutat eu unu pe sufletu’ meu.
Fură-mă voinice că mama nimic nu-mi zice.
Și chiar dacă zice, o zice, nu-mi pasă și ce?
Și la cal dau bici, lumea se oftici, oftici.
Cioc, cioc la ușă, cioc. Chiar te fur, eu nu mă joc.
Parcă ești căzut din lună, n-ai venit cu floare-n mână.
Am uitat, fire-ar să fie, să trec pe la florărie.
Nu am bani, nu am parale, da-s frumoasă ca o floare. Ca o floare, floare, floare, după tine, neică, moare.
Și contul tău din bancă-i mare și-mi ești tare drag.
Mă faci ca să mă rușinez, să cad aizi în prag.
Ferește capu’, vezi că aterizează un ciomag.
Fură-mă voinice că mama nimic nu-mi zice.
Și chiar dacă zice, o zice, nu-mi pasă și ce? Și la cal dau bici și haide în pădurice. Lumea se oftici, oftici.

Sensul versurilor

O fată vrea să fie furată de un băiat, ignorând potențialele obiecții ale mamei sale. Ea este atrasă de averea lui și își dorește o relație amuzantă și nonconformistă.

Lasă un comentariu