Și ce dacă am o fată
Nu sunt supărat pe soartă
Că mâine poimâine fata
Cu milă-mi deschide poarta.
Și-o veni de-oi fi la pat
Și pe furiș de bărbat
Cu o bucătură-n sân
Să-mi dea când oi fi bătrân.
Am avut noroc și soartă
Și parte să cresc o fată
Cuminte și înțeleaptă
Să mă socotească tată.
Fata rămâne tot fată
Și din suflet strigă tată
Că la băiat îi dai casa
Și tot zice că nevasta.
Dar fata ia și-ți cârpește
O cămașă ți-o clătește
Zestre-i dai un braț de toale
Nu te uită până moare.
Am avut noroc și soartă
Și parte să cresc o fată
Cuminte și înțeleaptă
Să mă socotească tată.
Cine are-n lume fată
Vede o cană cu apă
Și o vorbă cu blândețe
La vreme de bătrânețe.
Fata e mult mai cuminte
Are milă de părinte
Îți trece pragul pe fugă
Nu să-ți ia ci să-ți aducă.
Am avut noroc și soartă
Și parte să cresc o fată
Cuminte și înțeleaptă
Să mă socotească tată
Sensul versurilor
Cântecul exprimă recunoștința și bucuria unui părinte pentru fiica sa. Subliniază rolul important al fiicei în viața unui părinte la bătrânețe, evidențiind grija, mila și sprijinul pe care aceasta le oferă, spre deosebire de un fiu.