Ar juca mândra-ar juca
Hai, hai, mândra mea,
Nu mă pot ține de ea
Mândrulița mea.
Că e iute ca argintu’
Hai, hai, mândra mea
Joacă de rupe pământul
Mândrulița mea.
(refren 1)
Joacă mândra, joc și eu
Nu mă dau că suflu greu
Suflu greu și nu mă las
Că mă vaiet de ocaz.
Unde-i mândra și eu sunt
Hai, hai, mândra mea,
De mai ține jocul mult
Mândrulița mea.
Și mai suflu așa greu
Hai, hai, mândra mea,
Unde-i ea n-oi mai fi eu
Mândrulița mea.
(refren 2)
Ea-n picioare, eu pe lat
Firi-ar focul de jucat
Mândra joacă pe săltate
Eu mă-nvârt ca musca-n lapte.
Aoleu și vai de mine
Hai, hai, mândra mea,
Acum mă fac de rușine
Mândrulița mea.
C-am să dau cu dreptul-stângul
Hai, hai, mândra mea,
Taman când s-o sparge târgul
Mândrulița mea.
(refren 3)
Dar Dumnezeu ca un sfânt,
Când să mă dau eu bătut,
Puse o piatră cât norul
De-i suci mândrei piciorul.
Uite așa scăpai și eu
De rușine ca și nou
Dar și ea s-a lecuit
Că s-a potolit.
Sensul versurilor
Un bărbat încearcă să țină pasul cu o femeie la un dans tradițional, dar este depășit. În cele din urmă, un eveniment neașteptat îl salvează de la umilință.