Acum, în pragul morții mele psihice,
Auzind soldații pășind în unde ritmice,
Așteptând ca generalul Timp să mă ridice,
Găsesc răgaz să-ți scriu rânduri seismice,
În care-ți las inestimabile cuvinte,
Pe care să le tratezi cu luare-aminte,
Căci în ele-am ferecat acele perle menite
Să-ți reconstituie traseul parcurs de-o minte
Călită prin purgatoriul unor gânduri pângărite.
Ia aminte la-aceste sensuri încifrate
Sortite să-ți ajute să te menții în dreptate.
Nevoile te condamnă la societate,
Cea mai mare ipocrită numindu-se Libertate.
Caut să-ți las acum tot ce am mai durabil,
Încercând să te fac din ce în ce mai abil
Să poți să citești de unul singur
Această carte numită om și te-asigur
Că privind prin dioptria acestor cuvinte
Nesubjugată-ți va rămâne a ta minte.
Refren:
Liry e pana care ți-a scris,
Sperând că-n zborul tău să fii de neatins.
Deși prins într-un trup de fată, copil ai rămas
Testamentul e pentru tine de la un ego de gând ars.
Vei fi robit mai mult decât evreii din Egipt,
Propriul trup ți-e lagăru-n care destinul ți-e urzit.
Îți las ce am mai de preț, toleranța mea și un felinar
numit discernământ ce îți va da habar
De bornele de care tu tre’ să ții cont
În drumul inițiatic, observația-i un pont.
Copil, naiv știindu-te, îți las armura mea
De experiență, să-ți pot asigura înțelepciunea
Să nu cauți să prinzi fluturi cu plasa ruptă
Și să-nveți să fii în viață ca moartea de tăcută.
Să nu te lași coruptă de-a celorlalți vulgaritate,
Bunul simț îți va netezi drumul spre dreptate.
Și Îți las povata să n-asculți de-acele fete
Care-ncep să plângă de câte ori n-au fard pe burete.
Nu te-ncrede-n ei, că sunt plini de hormoni,
Proscriși mental să rămână la stadiul de embrioni.
Ia aminte la toți acești tineri din jur,
Nu intra în jocul lor de dame trendy și jocker dur.
Copil idealist, fericire e doar în tine,
Căci societatea pentru trântori produce miere de-albine.
Ție copile, lacrima plânsă de iubire,
Îți las testamentul unui om matur citire,
A celui la care tu vrei să ajungi,
Neștiind că riști conștiința să ți-o ungi
Cu sângele multor îngeri, deci fii precaut,
Să fugi de pântece, fii liber, fii tot ce-n mine-ai vrut!
Sensul versurilor
Piesa este un testament lăsat unui copil, o colecție de sfaturi și avertismente despre viață, societate și maturizare. Vorbitorul își împărtășește experiența și înțelepciunea, încercând să-l protejeze pe cel tânăr de deziluziile și capcanele lumii.