Doamne mândru ai fost bănat
Că tot neamul te-o cântat
Bănățeni cu mândru nume
Ți-or dus cântecul prin lume
Cântăreți cu glas duios
Ți-or cântat versul frumos.
De doină ne-or fost legate
Pătimile noastre toate
Și azi la fel pătimim
Când cântă uica Achim.
La Obreja-ntr-o grădină
O prins dorul rădăcină
Au, au, doda, doda
Ia mai stai cu noi de vorbă.
De la Valea Cernii în sus
Spre cer cântecul s-o dus
Că-n inimă ne-o rămâne
Că n-o să uite nime
Doina, brâu și ardeleana
Cum le-o cântat Mariana.
Munte, munte Semenic
Să n-ai grijă de nimic
Nici că vin vânturi și ploi
Nici că trec ani peste noi
Tu rămâi falnic și nat mai
Cum te-o cotat, te-o cântat mai
Semeniculeee.
S-o știut în tot Banatul
Că Iovita n-o fost altul
O umblat lumea și țara
Ceaica Iefta cu vioara
S-auzea până la Roveta
Nana Florea cu trompeta.
Cântă bănățenii-li
Anii frumoși-li
La izvor, la izvoarele
Toate dorurile-s grele
Trandafir cu creanga-n apă
Ne-o cântat Anuța dragă.
Bate vântul ușor ca pana
Tot frumos ne cântă Ana
Ne-o-nvățat să iubim jocul
Tibi, cea cu sorocul
Inima de drag ne crește
Nicoleta când doinește
Și la doruri aflăm leac
Ne cântă Luca Novac.
Poți să fii bănățan falos
C-ai să fii cântat frumos
Și de-acum înainte
Or fi cântăreți de frunte
Și-or spune la întreaga lume
Banatul fruncea rămâne
Sensul versurilor
Piesa este un omagiu adus Banatului și interpreților săi de seamă. Evocă sentimentul de apartenență și mândria de a fi bănățean, amintind de cântecele și tradițiile care definesc această regiune.