Libelullah – Siguranța

Strofa 1:
Ziua e ploioasă și noaptea e exact la fel
Și mă ustură ochii atunci când privesc spre cer
Aerul-i curat însă ochii îmi lăcrimează
Din cauza acelui efect de metastază
N-am știut pân-azi ce zgomotoasă-i liniștea
E îngrozitor când n-am pe nimeni în preajma mea
Da’ uneori doare-atât de tare să vezi oameni fericiți
Încât aleg solitudine și-mi doresc să muriți
Mâine am treabă, știu exact ce o să fac
O să-ndoi colțurile paginilor unde te regăsești
N-am nevoie de cuvinte, cred că o să aleg să tac
Că nimeni n-o să-nțeleagă vreodată cum gândești
Mă învârt în coșmar, n-am nicio cale să dispar
Pun un plan de drum la cale, da’ nimic nu iese normal
Și nu pot să-nțeleg cum și nici măcar de ce-acum
Mă regăsesc iar în situația-n care vreau să îmi iau rămas bun.

Refren X2:
Pericolul e după ușă-n casă, după colț pe stradă
Niciodată nu o să ai siguranță-n viață
Oricât ai planifica mereu iese ceva spontan
Care-ți strică socoteala și de ești matematician.

Strofa 2:
Țigara arde, copile, te aud plângând
Nu vorbești prea multe, da’ încă îi ai în gând
Îi ajuți pe toți fără sa primești înapoi
Dar fii pe cont propriu, nu te uita înapoi.
Nimic n-a rămas roz, totu-i o poveste creată de demoni
Și totul te trage-n jos, trecutu-i parcă prea fioros
Și ce-o să te faci oare, trage, arată-le că ești tare
Și știu, nu vorbești prost, dar folosești cuvinte prea pale
Șantiere, droguri tare, ca desert m*******a
Și când e sărăcie, cânepa îți face drama
Și totul se-nvârte pe dos, trafic de tristețe
Și treci direct prin el, pentru că nu ai două fețe
Revino-ți, copile, caută-ți calea
Urmează drumul, ascultă chemarea
Lasă luna-n spate, chiar de ți-a fost mamă
Și treci bariera, exact ca la vamă.

Refren X2:
Pericolul e după ușă-n casă, după colț pe stradă
Niciodată nu o să ai siguranță-n viață
Oricât ai planifica mereu iese ceva spontan
Care-ți strică socoteala și de ești matematician