Strofa 1 (libEluLLah):
Ce-nseamnă „acasă” dacă-ntrebi o mie de
oameni, nu va fi un răspuns la fel.
„Acasă nu e un loc, ci un țel.”
„Acasă-i un grup în care am loc.”
Acasă ești atunci când ai reușit să fii fericit și
să te simți împlinit.
Când oamenii se schimbă de-azi pe mâine,
cum poți numi o persoană acasă?
Când vântul îți suflă în păr, când ai pe cineva de adevăr,
când se varsă lacrimi, când guști doar acrimi,
ai cu cine să le împarți, cel mai de preț.
Niciodată n-o să poți uita pe cine ai iubit vreodată,
e o consecință dată pentru această faptă.
Se-nțelege de la sine, nu tre’ să o zic,
dacă ai uitat, de fapt n-ai iubit!
Drumul parcurs e cel care mă lasă fără
puls, dar credința mă face să plusez.
Când nu am o cale, o inventez
și îmi recâștig timpul scurs pentru a
ajunge acasă, cum percep a fi,
un loc fără griji sau alte prostii,
rai pe pământ dacă vrei să-i spui,
idealul perfect din mintea oricui.
Când plec de-acasă, mă apasă pe suflet
și-n interior înnăbușesc un urlet
de durere și de dor, nu contează-i
pentru calitatea vieții ce primează.
Mulți cred c-acasă-i unde locuiești,
fie un oraș mic, fie București,
fie cu părinții, fie cu bunicii,
acasă-i unde nu ai inhibiții.
Refren X4 (libEluLLah):
Locu-n care poți să stai relaxat,
atunci ești acasă cu adevărat,
restu-s minciunile societății
spuse sub efectul ebrietății.
Strofa 2 (Sebb):
Nu mai am cum să simt acasă,
fără mine oameni sau memorii.
Degeabă am tot felul de bucate pe masă
dacă la masă nu am și un frate.
Acasă-i o stare, mă înțelegi?
E-o emoție în suflet, n-o alegi,
o simți, o trăiești, o duci mai departe,
ca și copilul tău să poat-avea parte.
Îmi amintesc la-nceput cum a fost,
un copil far-un rost avea un început.
Totul în nimic și nimic c-un cost,
fără ca vreodată să fi știut.
Acum vezi, stă părăsită săraca,
după ce am crescut lângă ea, dar soarta
a decis să nu ne întâlnim prea des,
dar când o facem să fie de preț.
Far-un exces nu există progres,
nu o să atingi în vreun real sens apogeul,
fără să îți dorești ce ai ales,
nu ești una cu mine, cu tine, cu eul.
Și știi, poți fi chiar tu acasă,
îi vorba de emoții și ce simți.
Poți avea chiar și cea mai scumpă casă
dacă tu singur pe tine te minți.
Și încă te aștept, eu te primesc,
dacă vrei să fii în sufletul meu,
ca nu mi-e frică să gândesc, doar să rănesc,
o faptă bună nu costă vreun leu.
Fii tu „acasă” ce nu l-ai avut,
fii tu cel ce învață acest lucru,
poți să te crezi și cel mai urât,
ca tre’ să fii frumos pe dinăuntru.
Refren X4 (libEluLLah):
Locu-n care poți să stai relaxat,
atunci ești acasă cu adevărat,
restu-s minciunile societății
spuse sub efectul ebrietății.
Sensul versurilor
Piesa explorează conceptul de "acasă" ca fiind mai mult decât un loc fizic, ci o stare emoțională și o conexiune cu oamenii dragi. Acasă este definit ca un sentiment de apartenență, siguranță și acceptare, indiferent de circumstanțe.