1. Of, of, să-mi zic verde măr domnesc
Of, of, of și iar of, măi
Aplica, nu-mi e necaz că trăiesc, măi
Îmi pare rău că îmbătrânesc
Și nu mai pot să iubesc
Și de-aia mă prăpădesc, măi, of, of
Pe când iubeam la copile
Mai era ceva de mine
Dar acum la bătrânețe
Ia vezi barba mea cum este
Cu gândul după neveste
Pune mâna de iubește, of, of.
REF: Haida, lele, lele, lelișoara
Ochii tăi mă bagă-n boală
Haida, lele, lele, lele mea
Păi sărutați-aș gurița
Aoleu, aoleu, păi nu mă vezi cum beau mereu
Aoleu, aoleu și tot beau de focul tău.
2. Of, of, femeia care-i frumoasă
Of, of, of și iar of, măi
Aolica, Dumnezeu s-o miluiască
Unde-i pui mâna, te lasă, măi
Unde nu știi, mai te învață
Îi pui mâna la patrafir
Ea te-nvață, măi, la vale
Mai la vale-i unul mic
M-am săturat de iubit
Dar fir-aș afurisit
M-a mâncat hotoaica fript
Of, of, of și iar of, măi.
3. Păi of, merg pe linie, mă duc
Of, of, of și iar of, măi
Aolica, fete și neveste-mi zic, măi
Păi să mă-mplimb cu-n ibovnic
Dar eu le spun că sunt mic, măi, of, of
Să mă lase să mai cresc, măi
Și pe toate le iubesc, măi
Și tânără și bătrână
Baba cu doi dinți în gură
Jos cu ea la rogojină
Păi jos cu ea la rogojină, of, of.
4. Of, of, mă-ntreabă nevasta mea
Of, of, of și iar of, măi
Aolica, dacă mai am pe alta, măi
Eu îi spun numai pe ea
Și nu-mi crede minciuna
Și-mi dă crucea să mă jur
Eu juram, dar nu prea, prea
Că știam că este așa
Că mi-a plăcut dragostea, măi, of, of
Și-ntorceam crucea pe dos, măi
Să nu mă vadă Hristos, măi
C-am iubit ce-a fost frumos
Și pe lume dragostos, măi
Și pe lume dragostos, măi, of, of
Sensul versurilor
Piesa descrie cu umor peripețiile unui bărbat la bătrânețe, care, deși îmbătrânește, încă se bucură de viață și de dragoste. El jonglează cu neveste și ibovnice, folosind scuze amuzante și jurăminte false pentru a-și menține reputația.