Ochii tăi se duc în depărtare
Nostalgic am rămas pe țărm de mare
Doar urmele-ți rămas-au pe nisip
Le spală valul rece peste timp.
Au învățat să se privească la fiece întâlnire
Despărțirea îi provoacă la speranță și iubire
Și iubire..
Și ochii mei cândva scurtat-au seara
Nerăbdător aștept mereu scrisoarea
Să regăsesc în rândurile tale
Doi ochi frumoși ce i-am pierdut în zare.
Au învățat să se privească la fiece întâlnire
Despărțirea îi provoacă la speranță și iubire
Și iubire..
Ochii tăi se duc în depărtare
Nostalgic am rămas pe țărm de mare
Doar urmele-ți rămas-au pe nisip
Le spală valul rece peste timp.
Au învățat să se privească la fiece întâlnire
Despărțirea îi provoacă la speranță și iubire
Și iubire..
Au învățat să se privească la fiece întâlnire
Despărțirea îi provoacă la speranță și iubire
Și iubire.. și iubire
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul și nostalgia după o iubire pierdută, dar și speranța reîntâlnirii. Amintirile persistă, iar despărțirea alimentează speranța și iubirea.