Sârba din Flămânzi.
1. Frunză verde dintre duzi, iasta-i sârba din Flămânzi,
Că de mult ai învățat-o, dacă n-ai uitat-o.
Și-ai să vezi cum joacă satul, unul, unul lângă altul,
Laolaltă-ncetișor, batem din picior.
R: Mândrii-s moldovenii, joacă toți sătenii,
Joacă sârba, bătrânește, legănat,
Cântă lăutare, zi-i cu foc mai tare,
C-azi îi nunta, la Flămânzi în sat!.
2. Bate pasu moș Ioane, ține hamul mai cobzare,
Să răsune cobza ta, până-n Vorona!
Uite la tata Lenuța, cum flutură batistuța,
Îi în capul jocului, pară focului!.
R:…
3. Jocu-aiesta-i pe-ntrecute, se joacă singur să uite,
Între tineri și bătrâni, ca la oameni buni.
Joacă fetele, flăcăii, nu se lasă moșnegeii,
Răsucesc mustețile și strâng babele.
R:..
4. Supărat îi moș Ilie, că baba n-o vrut să vie,
Azi la hora satului, că-i a dracului!
Moș Ilie n-ai ce-i face, baba nu poate să joace,
Spatele-i-o-ntepenit, c-o îmbătrânit!.
R:.. (x2)
Sensul versurilor
Piesa descrie atmosfera festivă dintr-un sat moldovenesc, unde oamenii se adună să danseze sârba. Versurile evidențiază bucuria, unitatea comunității și respectul pentru tradiții, invitând pe toți, de la tineri la bătrâni, să participe la dans și la celebrarea vieții.