Hai să petrecem, neveste,
În sticluță cât mai este,
De la una pân’ la alta,
Uite sticla-i gata,
Uite sticla cum se duce,
Alta gazda ne-a aduce,
Ne-aduce rachiu de prune
Și cu vorbe bune.
Noi acasă nu ne-om duce
Că paharu-i tare dulce,
Cu bădița lângă mine
Nu merg până mâine,
Mi-am luat bărbat tinerel
Să fac eu ce vreau cu el,
Când i-oi zice „Taci!” să tacă,
Treaba să mi-o facă.
Noi ne-am adunat aici
Să petrecem pân’ la cinci,
Pân’ la cinci, ori pân’ la șapte,
Ori până la noapte,
Și de-om sta până diseară
Gazda nu ne dă afară,
Ne-om petrece până marți
Noi, fără bărbați.
U, iu, iu, și iară iu,
Bine ne mai este-amu’,
Și mâine bine ne-a fi
Bărbatul n-a ști,
Și de află, deie-mi pace,
Că și lui rachiu-i place,
Rachiul te-nveselește,
Jocul îl pornește,
Îmi place să joc, să cânt
Și să lucru la pământ,
Am și casă și bărbat
Și sunt fruntea-n sat.
Sensul versurilor
Cântecul descrie o petrecere a femeilor, unde consumă rachiu și se bucură de libertate. Ele își afirmă independența și rolul dominant în relația cu soții.