Hai, bădiță, lângă mine,
Joacă tropățica bine,
Cine nu stă pe loc
Că mă fac pară și foc,
Hai, bade, pe loc, pe loc,
Că nu ești un poloboc,
De ți-i greu ca să te-ntorci
Nu te mai băga să joci.
M-o făcut mama la foc
Să fiu sprintenă la joc,
M-o făcut mama la șură
Să fiu iute și de gură,
Nici la lucru nu mi-i greu
C-așa este neamul meu
Lasă grijile acasă
Din opinci colbul să iasă.
Hopa, hop și iară hop,
Tare mi-o plăcut să joc
Și de lume mi-o plăcut
Căci cu ea am petrecut,
Dacă mor nu-mi pare rău,
Am trăit cum am vrut eu,
Rău la lume n-am făcut,
Am iubit ce mi-o plăcut.
Se uită lumea la mine
Că-mi petrec și-mi merge bine,
Mândru-i jocul de-nvârtit,
Rău mă tem de prăvălit,
Mi-i frică așa și-așa,
Dar mă ține bădița
Că-i înalt și făcut bine
Șapte mândre poate ține.
Sensul versurilor
Piesa exprimă bucuria de a trăi și de a petrece, importanța dansului și a comunității. Vorbitoarea își trăiește viața după propriile reguli, fără a regreta alegerile făcute.