Cine știe jocul meu
Să-l joace cum îl joc eu
Mărunțel cu mâna sus
Că-n el foc am pus,
Am pus focul jocului
În colbul pământului,
Bătuciți-l cu opinca
Că nu-i nimica.
Strigătură:
Am pus focul jocului
În colbul pământului.
Chiuiți și tropăiți
Și roată vă învârtiți,
Roată, roată, rotilea
Că îmi place-așa,
Picioarele să vă meargă,
Gurile să nu vă tacă,
Că jocul fără strigat
Îi un măr lăsat.
Strigătură:
Picioarele să vă meargă,
Gurile să nu vă tacă!.
Joacă, joacă, măi Vasile,
Ce te uiți așa la mine
Că eu joc de mă omor
Tu bați c-un picior,
Hopa, hopa, șchioapăt,
Uite că te-ai încurcat,
Ține hangul, măi Vasile,
C-am să râd de tine.
Strigătură:
Ține hangul, măi Vasile,
C-am să râd de vai de tine!.
Baba la gât mărgele
Și-n gură fără măsele
Pornește cu moșu-n joc
Și își face loc,
Își îndreaptă spatele
Să n-o râdă babele:
– Ia lăsați jocul încet
Că eu nu mai văd!.
Strigătură:
Ori s-o-ndoit de spate,
Ori moșneagul nu mai poate,
Uite, uite, i-am văzut,
După casă stau de mult,
Hop, hop și-așa!
Sensul versurilor
Piesa descrie un joc popular tradițional, plin de energie și voie bună. Versurile îndeamnă la participare activă și celebrarea comunității prin dans și muzică.
