Cine-n viață-o dată n-o iubit
Pe pământ degeaba o trăit,
Cine de dor noaptea nu o plâns
Bucurie-n suflet nu o strâns.
Dacă am trăit bine sau rău
Știe numai suflețelul meu,
Știe numai pernuța din pat
Câte lacrimi pe ea am vărsat.
Câte-n viață eu am petrecut
Cu cântecul ușor le-am trecut,
Câte necazuri în viață-am tras
Cu mine cântecul o rămas.
De nimica nu îmi pare rău,
Numai că se duce timpul meu,
Anii tineri și frumoși se duc
Ca și frunza verde de pe nuc.
Refren:
Toate-n viață vin și trec,
Să le schimb eu nu încerc,
Doar dragostea de-aș putea
În inimă aș păstra!.
Toate-n viață vin și trec,
Să le schimb eu nu încerc,
Doar dragostea de-aș putea
În inimă aș păstra
Pentru toată viața mea.
Sensul versurilor
Cântecul reflectă asupra vieții și a iubirii, subliniind importanța iubirii și a experiențelor trăite. Exprimă o acceptare a trecutului, cu un regret ușor pentru trecerea timpului și dorința de a păstra dragostea.