La Familia feat Rashid – Portret de Politician

De mici l-am aplaudat pe Ceaușescu
L-am urât pe Iliescu și-am râs de Constantinescu
Am mai sperat un pic în restul
Până când am renunțat atunci când toți au picat testul
Am crezut în libertate, în democrație
Până când unii au rămas fără coșmelie
Luați așa, la șmecherie, cu un zâmbet, un pix și-o foaie de hârtie.
Pregătire de școlari, caractere de șarlatani
Atitudini de golani și politicoși pe bani
N-au idealuri, se vând toți pentru dolari
Își schimbă părerile de zici că ar fi fani.
Mi-e dor de nea Kalașnikov
Mi-e dor de-un cocktail Molotov
E tot mai grea viața la bloc
Și nimeni n-o să-i pună stop
Mi-e dor de nea Kalașnikov
Mi-e dor de-un cocktail Molotov
E tot mai grea viața la bloc
Și nu-i găsesc un antidot.
Nu știu cum funcționează Parlamentul European
Dar știu că mori de foame dacă n-ai un ban mai mănânci
Am din ce în ce mai mulți, dar e-n van
Când e așa de scump coșul ăsta de pe la Auchan.
N-ai cum să lupți cu adevărata eroare
Când ei te țin în teroare, te țin în frig și-n foame
Tu rămâi în mișcare, viitorul îmi dă frisoane
Când văd politicieni cu paltoane, lichele ordinare
Intelectuali, patroni de ziare care dau mesaje subliminale
Vorbaria lor nu-i nici măcar apă de ploaie
Apa te crește, ei vor să te-ndoaie.
Mi-e dor de nea Kalașnikov
Mi-e dor de-un cocktail Molotov
E tot mai grea viața la bloc
Și nimeni n-o să-i pună stop
Mi-e dor de nea Kalașnikov
Mi-e dor de-un cocktail Molotov
E tot mai grea viața la bloc
Și nu-i găsesc un antidot

Sensul versurilor

Piesa exprimă dezamăgirea față de clasa politică românească și efectele corupției asupra vieții de zi cu zi. Naratorul tânjește după o schimbare radicală, simțind că viața devine tot mai grea și că politicienii nu fac decât să-i manipuleze pe oameni.

Lasă un comentariu