La Familia – Am Un Plan

Ce p***a mea ne arătați pe la televizor?
Crime, violuri, jafuri, omor,
E ca un film de groază, te sperie!
Râzi când vezi că pe politicieni îi perie.
Nimic despre cum să faci să trăiești,
Cum să-ți iei o casă, copilu’ să îl hrănești.
Aceleași fețe grase care zâmbesc frumos,
Sistemul ăsta e făcut să fie periculos.
Legile sunt făcute să te sclavească,
Să te pună să muncești până mușchii o să-ți obosească,
Ce căcat, toată lumea știe, toți vorbesc,
Aș vrea să schimb ceva, de-asta nu mă opresc.
Pentru bagabonții mei care beau pe la colț,
Ar face altceva dacă guvernu’ n-ar fi hoț.
Pentru familia mea, care încă n-o am,
Oare contează modu’ în care faci bani?.
Refren (x2) :.
Vreau să am cuțitu’ și furculița,
Nu să înmoi pâinea în sosu’ lor!
E destul frate, gata cu suferința,
Că destul am stat noi la p***a lor!.
Azi pun punct, ce p***a mea!
Uită-te la viața ta, uită-te la viața mea,
Că lumea a ajuns, în s*****, pe Marte,
Și noi trăim ca-n 1907.
Băieții de cartier o să treacă la fapte,
Ce dacă avem trening în loc de costume, frate?
Vrem parte, că până la final,
Politicienii au vrăjeală mai frumoasă ca în Sălăjan.
Ce ar face domnul premier,
Cu un contract de amanet și fără bani în portofel?
Că trebuie să mai și mănânci, să fuți ceva,
Să te mai și distrezi, în p***a mea!
De ce nu e și mama senator sau deputat?
De ce nu e și tata ministru sau avocat?
Aș trăi în lux, să fac ce-mi trece prin cap,
Conștient că orice aș face o să scap!.
Refren (x2) :.
Vreau să am cuțitu’ și furculița,
Nu să înmoi pâinea în sosu’ lor!
E destul frate, gata cu suferința,
Că destul am stat noi la p***a lor!.
Suntem în Balta Albă, sectoru’ trei,
Până la capăt, la pace și pe ei,
Vrei, nu vrei, trebuie să intri-n joc,
Doar dacă dai din coate îți faci loc.
Nu vezi, în p***a mea, fiecare pentru el,
La gară cu restu’ dacă ai bani în portofel.
În ’89 ți se dădea un Kalashnikov pe stradă,
Să tragi în teroriștii care te atacă.
Acum teroriștii o ard la cravată,
Am un plan: hai s-o mai facem încă o dată!
Poate voi fi închis pentru ce spun acum,
Poate o să-mi interzică ultimul album!
Bag ultimul cartuș, pac, iese fum!
Gloanțele sunt versurile pe care le spun,
Domnule președinte, faceți ceva pentru noi,
Prea mulți ca mine au murit pentru voi!.
Refren (x2) :.
Vreau să am cuțitu’ și furculița,
Nu să înmoi pâinea în sosu’ lor!
E destul frate, gata cu suferința,
Că destul am stat noi la p***a lor!