Până-n ceruri s-a transmis, că-ntr-un vis e fix, când nu poți controla sentimentul dat de la Dumnezeu către cineva, dar va avea, un răspuns pentru fiecare întrebare, oare, sunetul divin, e plin, și-ntr-o oarecare stare intri-n relaxare, mintea fuge în orice direcție, până se lovește, de o protecție care, îi blochează accesul în sufletul unei persoane, firește, izbucnește, dragostea se răspândește precum vestea la pescari când au prins pește, golește, mintea de impurități, lasă-te pe val, cucerește mulțimea fără scandal, limpede ca apa minerală, plată de cristal, curgătoare în naval.
Pe o plajă plină de nisip, îmi imaginez flori de plastic și fistic, îmi indic singur calea către ea și oriunde va fi rămâne doar a mea.
Nu poți găsi ceva, dacă nu cauți, respiră puțin și intră-n avans, pe vals, e cel mai ușor, o învârți de două ori și al treilea-i gol, mă omori, când gândești negativ, mă influențezi să fac fapte ilegale-n paradis, poți fi prins, într-o transă mentală, ieși odată, grijă a doua oară, poți fii prins iară, neeliberat, într-o temniță spirituală, fără vrăjeală, bunătatea-i rea dacă o lași în extreme îți amenință viața care oricum trăită fără ea e degeaba.
Caut să strig către cineva, am nevoie de-ajutor, dar de data asta, e cam diferit, am primit un zâmbet în dar, ce amar, că nu știu să-l tratez și-l accept far să comentez, e pervers, dar simt nevoia să influențez în schimb de ajutor, toate sentimentele așezate liniar, drept la locu lor, simt că zbor, când o văd inima bate în gol, sângele-i oprit, judecata lipsă, mă simt slăbit și mă bagă-n transă ca pe-un copil în căutare de lăptic de nelipsit pur ca și iubirea dată pe veșnic.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o stare de confuzie și presiune emoțională în contextul unei relații. Persoana caută ajutor și se simte copleșită de sentimente contradictorii, oscilând între euforie și slăbiciune.
