Eu te cunosc, eu te-am mai văzut
Deseori în gând, dar nu te cunosc
Tu ai dispărut…
Risiptită-n vânt.
Ești ca un mister, vii să-mi zâmbești
În gând mereu, caut un reper
Nu știu cine ești, te porți așa firesc
Ma obsedezi, înnebunesc.
Refren:
Dispari
Nu exiști
Ma distrugi
Nu reziști
Tu aprinzi
Tot ce-i mai bun între noi
Ne completăm amândoi (x2).
Tresarind în somn, într-un vis ciudat
M-am împotmolit, nu mai pot mișca
M-ai înconjurat…
Nu pot să te gonesc din mintea mea
Înnebunesc.
Refren:
Dispari
Nu exiști
Ma distrugi
Nu reziști
Tu aprinzi
Tot ce-i mai bun între noi
Ne completăm amândoi (x2).
Dispari… ma distrugi… tot ce-i mai bun între noi… ne completăm amândoi.
Refren:
Dispari
Nu exiști
Ma distrugi
Nu reziști
Tu aprinzi
Tot ce-i mai bun între noi
Ne completăm amândoi (x2)
Sensul versurilor
Piesa descrie o obsesie pentru o persoană misterioasă, posibil idealizată, care provoacă confuzie și distrugere emoțională. Naratorul se simte captiv în această obsesie, incapabil să scape de gândurile și sentimentele intense pe care le are.