Am ceasul la mână și tot n-am timp
Nu sunt de găsit în niciun anotimp
N-am timp să mă uit la televizor
N-am timp nici măcar să răspund la telefon.
Sau să mă prefac că sunt de bonton
Vrei să ne vedem? N-am timp nici să dorm
N-avem timp nici de cuvinte
Și de-aia toată lumea minte.
În timp o să ne dăm seama că nu mai avem timp
Și n-o să recuperăm cu nimic la schimb
Tot ce facem tre’ să fie bine, de acum
Ce alegem va conta când mergem la drum.
Și, poate, când o să îmbătrânim
N-o să ne mințim, o să ne zâmbim
Dar mai e până atunci și tre’ să știm
Pentru ce muncim.
N-am timp în niciun anotimp
N-am timp, nici nu vreau să mă schimb
N-am timp să stau de pomană, iar mă plimb
Și fac ce simt.
N-am timp în niciun anotimp
N-am timp, nici nu vreau să mă schimb
N-am timp să stau de pomană, iar mă plimb
Și fac ce simt.
N-am timp, n-am, n-am timp
Băi, băi, n-am timp, băi nene, n-am timp
Să mă plimb sau să fac ce simt
Nu-i timp, mereu sunt ocupat.
N-am timp să stau în pat
Cu ochii în tavan și gândul mereu plecat
Să stau să zac, să fac ce-mi trece prin cap
Fără să am atâtea mesaje pe aparat.
Mi-am zis acum, nu mai e pix
Totuși, răspund greu celor care mi-au mai scris
E un vis să stau așa, întins
Fără să am nimic de făcut, da’ mi-am zis.
De azi îmi fac timp pentru ce-mi place
Restul să aștepte, fiindcă nu au ce face
N-am telefon, n-am net, n-am nici adresă
Am timp decât să îi cânt lui Karie pe piesă.
N-am timp în niciun anotimp
N-am timp, nici nu vreau să mă schimb
N-am timp să stau de pomană, iar mă plimb
Și fac ce simt.
N-am timp în niciun anotimp
N-am timp, nici nu vreau să mă schimb
N-am timp să stau de pomană, iar mă plimb
Și fac ce simt.
Indiferent de ce aleg
N-am timp, n-am timp
Mă uit la ceas, secundele trec
N-am timp, n-am timp.
Viața e o călătorie
Destinația nu se știe
Și n-am timp să mă schimb
N-am timp, n-am timp, n-am timp
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentul constant de lipsă de timp și presiunea de a face față cerințelor vieții moderne. Artistul își dorește să își facă timp pentru lucrurile care îi plac, dar se simte copleșit de obligații. În final, realizează că viața este o călătorie și că trebuie să își prioritizeze timpul.