Kapae – Nimic Mai Mult

E vorba despre ei, dar e mai mult vorba de ea.
E vorba că-ntre ei nimic importanță n-avea!
Ea cuminte, mergea la școală zi de zi.
El pentru bani se ocupa tot de prostii.
La început era totul normal, păreau la fel,
Dar băiatul vroia să aibă bani în portofel.
Ea era diferită, privea totul în culori,
Chiar dacă-n viața de zi de zi erau actori!
Ar fi vrut și ea să se vadă mai des cu el,
Măcar în unele momente să uite de portofel.
Măcar în clipele pline de neînțeles,
Care în relația lor se țes tot mai des!
Și-ar vrea să-ntoarcă timpu’, să fie ca la-nceput,
Acum nici nu mai știe de când nu l-a mai văzut.
Și cât timp a trecut de când înoată în trecut
Și totuși cât timp a trecut de când nu l-a văzut..
Și totul e-n zadar, plânge, nimic nu-i iese.
Trăiește doar printre cuvintele neînțelese.
Printre vise și promisiuni fără sfârșit,
Pe drumul pe care-n trecut cu zâmbet a pornit!
Și încearcă să privească înainte, totu- trece
Și încearcă să devină trecând timpu’ tot mai rece
Dar nu-nțelege că așa nu are rezolvare,
Că dacă acoperă-acel gol doare și mai tare!
Cu lacrimi în ochi că îl iubește îi spunea,
În noaptea ce de ceva timp peste ei se lasă,
Dar el tăcea, era momentul să se-adune,
Știa că înainte de toate vrea un rost în lume!
A spus multe cuvinte care poate te-au durut,
Dar el a vrut doar să-nțelegi că n-a putut!
Nu-s povești, ar face orice pentru tine,
Cu el tu ai fi cea mai fericită din lume!.
Și-ai obosit să-ți cauți locu’ într-o lume pierdută
Ai obosit să îl vezi doar când vrea să te fută
Sătulă de tot, nu mai ai ochi să vezi
Că nu totul e atât de negru precum tu crezi!
Încerci să te lupți cu viața când ea te subjugă,
Încerci să nu mai sari din pat când telefonu’ sună.
Nu-ți va spune că greșești, ba chiar că-i făcut bine,
Păcat că ai făcut-o numai pentru TINE!
Păcat că pentru el e doar o altă zi de vară,
Păcat că pentru tine iubirea n-o să dispară
Păcat că nu ați rămas de la-nceput la fel,
Păcat că nu o dispărea nici pentru EL!
Și tragi fum după fum crezând c-o să-ți fie ușor,
Dar începi să plângi când te trezești singură-n dormitor
În derivă plutești deasupra tuturor și vezi
Că totuși nu e tot atât ce negru precum crezi!

Sensul versurilor

Piesa descrie o relație dezechilibrată în care o persoană investește emoțional mai mult decât cealaltă. Ea tânjește după o conexiune profundă, în timp ce el este preocupat de succesul material, lăsând-o pe ea să se simtă pierdută și neînțeleasă.

Lasă un comentariu