Te-ai întrebat vreodată cum va fi când vei muri?
Oare va fi lângă tine cineva care va știi?
Nimeni nu-ți va da răspunsul chiar dacă-l vei bănui
Ești prea mic, nu are rost ca să te chinui.
Vad diferiți oameni ce cântă în autobuz
Vad copii pe stradă ce umblă desculți și flămânzi
Vad oameni ce nu văd nimic în jurul lor
Asta ar fi pentru oricine prea nasol.
Vad „Gangsta Rapperi” ce se-ascund când vine garda
Vad țărani proști ce-și distrug familia cu barda
Vad visul unui om spulberându-se încet,
Apropo, e visul meu chiar dacă nu e el concret.
Mă vad pe mine însumi într-o viață mai normală
Dar în țara asta posibilitatea e banală
Vad sticle de bere goale aruncate la parte
Ele doar și-au făcut meseria ca la carte.
Vad fete frumoase ce-au ajuns mame peste noapte
A dat viață unei ființe prea nevinovate
Peste câțiva ani vad încă un copil orfan
Care peste încă 10 ani ar deveni baștan.
Refren (2x) :
Omul când ajunge bogat
Uită de unde-a plecat
Și transformă din prostie
Bogăția în sărăcie.
Vad oameni fără casă ce odată au fost bogați
Au băgat banii în poker acum sunt ruinați
Vad români ce-și rup spatele să umple plasa
Iar când ajung acasă nu știu de ce-i goală masa.
Vad grija din ochii părinților mei
Ce cred că m-am înhăitat doar cu derbedei
Vad pe băieții tăi cum aleargă după lei
Dar nu i-am văzut vreodată făcând rost de ei.
Vad liceeni proști ce-și f*t capu-n instituții
Ei nu vad că la sfârșit toți ăștia sunt inculți
Vad cerul înstelat și mă gândesc adânc oare!!!
Ce-am să fac în viața asta, n-are rost să plâng.
Îi vad tot timpul cei ce m-au jignit o viață
Acum aș da orice să-i mai vad odată-n față
Și nu doar ca să-i critic ci pentru că mi-e dor
Căci într-un timp făceam parte din familia lor.
Vad o țară întreagă ce se duce de râpă
Să trecem anul cu bine și vorbim noi după
Nu știe nimeni ce va fi! dar dacă nu-s prostii?
Până atunci hai să fim români mândri că am fi.
Refren (2x) :
Omul când ajunge bogat
Uită de unde-a plecat
Și transformă din prostie
Bogăția în sărăcie.
Vad un pui de om luptându-se pe viață
Vad un tata bețivan și mi se face greață
Vad minciuna din adevăr deși e o iluzie
Vad cum creezi în sufletul tău o contuzie.
Vad copii ce-și cresc copiii, asta e nasol
Nici măcar nu au 14 ani și sunt întinși la sol
Mai sunt și alți copii ce-au intrat în pușcărie
Doar ca au întins mâna la o simplă jucărie.
Vad copilul nou-născut și-ntreb oare ce-i viața
Îl vad în 18 ani și-mi vine să-i sparg fața
Aș vrea să-l tai bucăți la ce figuri are
Și dacă eu nu existam eu, el murea de foame.
Vad că asta-i viața, cam asta se întâmplă
Sunt oameni ce au bani și nu au cum să plângă
Există om ce nu știe cum arată o pâine
Acela-i cel ce-ar știi s-o împartă cu-n câine.
Vad un copil fericit de ceea ce face
Acela sunt eu și pot să zic că-mi place
Vreau doar să-ți deschid ochii, hai trezește-te
Nu tre să ne bagi în seamă, dar zâmbește-ne
Fii tu, fii tu însuți!!!
Sensul versurilor
Piesa prezintă o radiografie a societății românești, cu inegalitățile și problemele ei. Versurile descriu realități dure, de la sărăcie și copii orfani, până la corupție și pierderea valorilor.