„Ai o țigară?”, m-a-ntrebat,
Dar mă simt utilizat
Îmi amintesc cum a-nceput povestea asta
Acum 3 luni, la o beție
S-a declanșat o nebunie,
„Ai o țigară?”, m-a întrebat,
Și de atunci, mă simt utilizat.
Dar nu știu ce să fac
Ca să-i fac pe plac
Dar nu știu ce să fac
Să-i fac pe plac
Dar nu știu ce să fac
Ca să-i fac pe plac
Dar nu știu ce să fac
Să-i fac pe plac.
Nu sunt golan, ce păcat,
Asta vrea ea ca bărbat,
Dar nici timid nu mă prezint
Pân’ la urmă, tot înving
Și peste încă 6 luni,
O să-i arăt că-s cel mai bun
„Ai o țigară?”, m-a-ntrebat,
Și e timpul să mă las de fumat.
Dar nu știu ce să fac
Ca să-i fac pe plac
Dar nu știu ce să fac
Să-i fac pe plac
Dar nu știu ce să fac
Ca să-i fac pe plac
Dar nu știu ce să fac
Să-i fac pe plac.
Dar nu știu ce să fac
Ca să-i fac pe plac
Dar nu știu ce să fac
Să-i fac pe plac
Dar nu știu ce să fac
Ca să-i fac pe plac
Dar nu știu ce să fac
Să-i fac pe plac
Dar nu știu ce să fac (dar nu știu)
Ca să-i fac pe plac (ce să fac)
Dar nu știu ce să fac (dar nu știu)
Să-i fac pe plac (Să-i fac pe plac..)
Sensul versurilor
Piesa descrie frustrarea cuiva care se simte folosit într-o relație. Refrenul repetitiv subliniază confuzia și neputința de a schimba dinamica relației.