Jurca Marinela Florina – Stăteam Lângă Poteca, În Serile Târzii – Partea 9

Aurul din lume, tot l-aş da în dar
În schimbul tristeţii, gustului amar.
Însă fericirea, n-o pot cumpăra
Şi nici azi iubite, să am iubirea ta.
Mă cert mereu cu soarta, dar nu mă bagă-n seamă
Precum un nor de praf, aevea mă destramă.
Ştiu, că sînt prea mică, nu pot să mă opun
Cînd soarta şi destinul mă tot transformă-n scrum.
Cu poza ta la piept, adorm spre dimineaţă
Şi lacrimi ce mă ard, tot spală a mea faţă.
Mi-aş vinde azi tristeţea, dar cine să mi-o ia?
Cînd tristă-i lumea toată, la fel ca viaţa mea.
Ce-mi trebuieşte mie, lacrimă amară?
Ce-mi trebuie suspin, în fiecare seară?
Ce-mi trebuie-al tău dor, ce tu nu-l ştii deloc
Cu cine să mă-mpac, cu cine să fac troc?.
Am întîlnit cindva, alt suflet întristat
Cu jind privea la mine, în ochi înlăcrimat.
Mi-a spus că-i este greu, în inimă îl arde
La fel ca şi pe mine, de tine că-s departe.
Avea inima-n palmă, dar nu era a lui
Şi îşi plîngea amarul, că e al nimănui
Îşi căuta iubirea, pe-acelaşi drum cu mine
Însă m-am oprit, că te iubesc pe tine.
Cuvinte de iubire, nicicînd eu n-am să spun
Orcarui trecător, ce-mi v-a ieşi în cale,
Am vrut să mă asculte, să am cui să mă plîng,
Dar, el, , , , mai trist ca mine.. de unde ascultare?.
Mi-am scrijelit iubirea, de sîngele-a ţîşnit
În patru zări întinse, nimeni nu m-a oprit.
Nu m-antrebat vreodată, cum pot a mai trăi?
Cînd amîndoi de dor, sîntem blesteme vii.
Dar mai contează oare? c-am învăţat să mor?
Ca frunza pe copac, eu să mă usc de dor.
Cine oare ar plînge, de n-oi mai fi în viaţă?
Cui ar curge oare, lacrima pe faţă?.
Eu am plîns iubite, mereu lipsa ta,
Dar sufeream ştiind, că nu te v-a durea.
Îţi mingii amintirea în tristele tăceri,
Te-aştept şi azi să vii, cum te-aşteptam şi ieri.
… VA URMA PARTEA 10.
Autorii:Jurca Marinela Florina & Vitelaru Loredana Nicoleta.
17:09:2013