Nu-i decât un vis, doar atât avem..
Şi iubirea-mi toată, nu-i deloc blestem.
Arar voi reveni, şi nu-ţi sunt coşmar..
Doar o mângâiere.. vin să-ţi dau în dar.
Dar te rog iubite, de-o fi să te trezeşti
Dă-mi voie să plec, să nu mă opreşti.
Că nu-i încă timpul, ca să fim noi doi..
Ceru-i încă negru.. şi-i brăzdat de ploi.
Legământul-i sacru, şi veşnic va rămâne
Pe care l-am făcut.. să te iubesc pe tine.
Să nu te temi vreodată, căci el.. va dăinui..
Prin ploi, furtuni.. şi vânt.. mereu te voi iubi.
Se vor opri cândva, chiar de-o fi târziu
Eu şi prin furtună, drumul.. tot îl ştiu.
Nu stă-n calea mea, nici o vijelie
Să-mi oprească paşii.. merg.. o veşnicie.
Hotar, spre lumea noastră, (au ridicat doi demoni)
Crezând că sunt puternici, şi pot să ne învingă.
Dar ei nu ştiu iubite.. că dragostea ce-avem..
Nu poate fi răpusă, de ură şi blestem.
Am să întorc blestemul, cu îngerul cel am
Noroc să nu mai aibă.. şi fericire.. gram.
Ne-au chinuit destul, şi ne-au batjocorit
Dar noi clipă de clipă.. la fel ne-am tot iubit.
Nimic nu se va pierde, or cât s-or strădui
Eu te iubesc mereu, la fel mă vei iubi.
Ei nu vor ştii vreodată, ce-i dragostea curată
Cerul ne-o ţine-n palme.. e binecuvântată.
Acum eu simt strânsoarea, şi tu o simţi la fel
Dar o sloboade-odată, îngerul ce-avem.
Că nimeni nu separă, inimi ce iubesc
Şi nici nu pot călca, ce ei n-au înţeles.
Cu lanţuri să ne lege, să rupă lumea-n două
Dragostea curată, ne va rămâne nouă.
Noi chiar de la distanţă, putem să ne iubim
Şi când ne este dor, mereu ne auzim.
Din două lumi străine, vom face numai una
Şi-om presăra iubirea, cu soarele şi luna.
Vom face-o nouă lume, în care loc s-avem
Să nu mai fie ură, lacrimi şi blestem.
.. CONTINUARE ÎN PARTEA 19.
Sensul versurilor
Piesa descrie o iubire puternică ce depășește obstacole și blesteme. Două persoane se iubesc necondiționat, chiar și la distanță, și sunt hotărâte să creeze o lume nouă, fără ură și suferință, unde dragostea lor să triumfe.