Stăteam lângă potecă, în serile târzii ~PARTEA 16.
Tu vină dragul meu, când noaptea se coboară
Te-oi aștepta zâmbind, la fel ca-ntâia oară.
Să îți sărut privirea, că dor mi-a fost de ea..
Și ca-n întinsa mare, în ea m-oi scufunda.
A noastre-s vise toate, prin toate ne iubim
Și de-ți aud strigarea, iubirea mi-o închin.
Se va deschide cerul, de dragostea ce-ți port..
Eu viața fără tine, să o trăiesc nu pot.
Ne cânte nouă vântul, ne cânte în surdină
Iubirea ce ne leagă, lumina-i cea divină.
Suntem legați pe veci, mereu te voi iubi
Chiar dacă dragul meu, departe tu-mi vei fi.
În inimă la mine, ești tu, doar tu, doar tu..
Și te iubesc, ca Dumnezeu pământul.
Din dragostea ce-ți port, iubitul meu..
Îmi scrijelesc cuvântul.
Iubite dragă, lacrimă de dor.. cad din ochii mei
Știu cât doare dorul, focul dragostei.
Dar cu toate astea, ești dragostea mea
Voi urca iubirea, sus pe cer, ca stea.
Dragostea din noi, nu vreau să dispară
Și când voi visa, am să te chem iară.
Noapte după noapte, visele cu noi..
Le mângâie cerul, le spală calde ploi.
Fericirea toată-mi, numele ţi-l poartă,
Mirajul iubirii, mereu mă îmbată.
Și adorm iubite, mereu cu tine-n gând
Adorm în suspine, fiindcă mereu plâng.
Ce n-aș da eu oare, glasul să-ți aud?
Să pot în privire-ți, ca să mă scufund?!
Să-mi plec încet capul, la inima ta..
S-o aud cum bate, în ritm cu a mea.
Te iubesc și doare, doare și mă arde
Munții, ape, văi.. pe noi ne desparte.
De te strig în noapte, strig eu în zadar
E distanța mare, plânsul mi-e amar.
Mai știi tu iubite, câtă fericire,
Ne puteam citi, mereu din privire?
Azi mi-e fața plansă, ochii mi-au secat
Cât am plâns în noapte, cât te-am tot strigat.
.. CONTINUARE ÎN PARTEA 17.
Autorii : Jurca Marinela Florina & Viţelaru Loredana Nicoleta
28:09:2013
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și iubirea neîntreruptă față de persoana iubită, chiar și în ciuda distanței și a suferinței. Vorbitorul își amintește de momentele fericite și își exprimă dorința de a se reîntâlni cu persoana iubită, simțind durerea despărțirii.