Iubire catifea albastră
Ce-mbracă inimile noastre
Ce dorurile ne aduce
Iubirea asta-i, sfântă cruce.
Dar de n-ar fi, ce-am mai fi noi?
Am fi furtuni și vânt și ploi.
Doar două suflete, străine
Nu te-aș iubi, nici tu pe mine.
Iubirea asta, de n-ar fi..
Și dacă-n lume, n-am iubi
Ce-am mai fi noi, pe acest pământ?
Doar frunze măturate-n vânt.
Și grija cui am mai purta, de n-am iubi pe cineva?
Cine suflet ne-ar alina, când soarele nu l-am vedea?
Am fi doar suflete pustii, ce nu au pentru ce trăi
Fără iubire.. am muri.
Suntem născuți tot din iubire
Ce poate-n timp, a dăinuit.
Și o purtăm o viață-n suflet
Cât avem zile de trăit.
Când ne lipsește, suferim
Și o căutăm, întreaga viață
În lipsa ei, suntem doar triști
Și-n suflet fără de speranță.
Din amalgam de clipe-n zbor
Numai iubirea dă fior.
Și nici o rană n-o să treacă
Când nu ne găsim ființa dragă.
Nimic nu poate-nlocui..
Sentimentul, de-a iubi.
Cât inima-mi va bate-n piept
În dragoste eu încă cred.
Sensul versurilor
Piesa explorează importanța fundamentală a iubirii în viața umană. Fără iubire, existența devine pustie și lipsită de sens, iar suferința este inevitabilă. Iubirea este văzută ca o forță vitală care ne definește și ne oferă speranță.