A fost a mea o noapte. Sosi pe neașteptat
și a fugit ca vântul, ca vântul, dintr-odată.
Studenta curioasă de-a învăța plăceri
a fost a mea o noapte. N-o mai văzui de ieri.
Plecă singură-n noapte, sub steaua luminând.
Dacă privesc la nouri, rămân cu ea în gând.
N-o caut, e-n zadar; nu pun iubirii hamuri;
O floare dusă-n vânt nu se întoarce-n ramuri,
iluziile-mi par precum oglinda verde
ce-n aburi persistenți reflexia își pierde.
A fost a mea o noapte, orbește, eu al ei:
iar buzele îmi ard și-acum de setea ei.
Frumoasă cum nu vezi, frumoasă ca niciuna,
c-atunci când ea visa plutind pe noapte, -ntruna.
Amorul ei de-o noapte se-ncurcă cu al meu:
curentul apei trece, rămân râuri mereu;
ea, steaua-nsigurată a nopților-coral,
eu invadându-i plaja, ca val primordial.
Iubire de o noapte ce obosea-n desfrâu.
Suntem ca două maluri departe de un râu
curgându-și un curent de pură claritate,
acolo unde apa ne-mbină și desparte.
Iubire de o noapte: dacă revii într-o zi,
nebună și a mea din nou te voi simți.
Mai mult decât tortura unei deschise răni,
iubirea mea tânjește un vânt ce-nchide vămi.
Iubirea înflorește pământ cutremurând,
iar flăcări se transformă-n cenușă, rând pe rând.
Amorul ce revine din nou vine-n zadar,
precum un orb și-ntinde o mână, ca un zar.
Iubire de o noapte lipsită de izvod:
aș prefera, mai bine, să pot să nu te văd!.
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul și nostalgia pentru o iubire pasageră, o aventură de o noapte. Naratorul rememorează intensitatea acelei experiențe, dar și acceptă faptul că a fost efemeră și nu se poate repeta, preferând să păstreze amintirea intactă decât să o vadă alterată.