La câte poze să mă uit,
Cât să trăiesc doar din trecut?
Parcă sunt singur pe Pământ
Și prin ploaie și prin vânt.
Am rezistat cât am putut,
Fără tine sunt un suflet pierdut.
Câteodată merg pe străzi, pe alei,
Parcă te văd în chipul oricărei femei.
Sunt invizibil fără ochii tăi,
Câteodată parcă vreau să nu mai fiu,
Câteodată parcă-i prea târziu.
Vino acum, am atâtea să-ți spun,
Am nevoie acum, am nevoie acum,
Am nevoie acum, am nevoie acum
Și te vreau chiar acum, nu mai târziu.
Am nevoie acum, am nevoie acum,
Am nevoie acum, am nevoie acum,
Doar iubire să-mi dai.
Am strâns în suflet amintiri,
Dar toate sunt doar amăgiri.
Am nevoie de tine acum,
Vreau să-mi dai, să-mi dai sărutul tău,
Cu care mă trezeai mereu.
Roua dimineții e mai rece acum.
Câteodată merg pe străzi, pe alei,
Parcă te văd în chipul oricărei femei.
Sunt invizibil fără ochii tăi,
Câteodată parcă vreau să nu mai fiu,
Câteodată parcă-i prea târziu.
Vino acum, am atâtea să-ți spun,
Am nevoie acum, am nevoie acum,
Am nevoie acum, am nevoie acum
Și te vreau chiar acum, nu mai târziu.
Am nevoie acum, am nevoie acum,
Am nevoie acum, am nevoie acum,
Doar iubire să-mi dai.
Fiecare particică din mine îți aparține,
Trăiesc doar din trecut, din amintirile cu tine.
Am strâns atâtea vise în atâtea mii de zile,
Dar astăzi nu mai plec, chiar te vreau lângă mine.
Am nevoie de tine și fizic,
Fără tine sunt un corp fără spirit,
Fără tine sunt un om pierdut.
Am nevoie acum, am nevoie acum,
Am nevoie acum, am nevoie acum
Și te vreau chiar acum, nu mai târziu.
Am nevoie acum, am nevoie acum,
Am nevoie acum, am nevoie acum,
Doar iubire să-mi dai.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și nevoia disperată de o persoană iubită. Naratorul se simte pierdut și incomplet în absența acesteia, trăind doar din amintiri și dorind să retrăiască momentele frumoase.