A fost odată o tabacheră care
Sculptată-a fost de Frederic cel Mare
Din lemn de nuc, și tare satisfăcut
Era-mpăratul de lucrul lui făcut.
Un cariu de lemn veni năuc
După mirosul lemnului de nuc.
Tabachera începu a-i povesti de-ntreaga valoare
Ce-o avea-n istorie Frederic cel Mare.
Începu a-i povesti de împăratul generos…
Dar cariul începu să devină nervos
Și-i spuse în timp ce ronțăia lemnul de valoare:
”Ce-mi pasă mie de Frederic cel Mare”!
Sensul versurilor
Piesa prezintă o ironie subtilă despre valoarea relativă a lucrurilor și importanța perspectivei. O tabacheră sculptată de Frederic cel Mare încearcă să-și justifice valoarea în fața unui cariu de lemn, care nu este impresionat de istorie sau de statut.