Un măscărici de primă mână
Mergea pe drum cam într-o rână.
Pasații îl vedeau mergând,
La el toți ochii lor holbând!
Dar el tare se enervă
Acasă femeia-și sugrumă.
Nu-n glumă, nici ca parodie
De parc-ar fi o comedie.
Sensul versurilor
Piesa prezintă un comediant care, în spatele aparențelor, ascunde o latură întunecată și comite o crimă. Ironia situației constă în contrastul dintre rolul său public și actul violent comis în viața privată.