Nu vreau să pleci, încă noaptea este lungă,
Fiecare moment al nostru,
Aș vrea să-l păstrez, în acest pat.
Ce lungi sunt orele în care tu întârzii
Înnebunesc… așteptarea ta mă omoară.
Iubire, rămâi, rămâi…
Vreau mai mult de la sărutările tale,
Am nevoie de corpul tău,
Fă dragoste cu mine, omoară-mă de plăcere.
Iubire, rămâi, rămâi…
Dorința de a te avea este un viciu de care nu o să mă vindec niciodată…
Iubire, rămâi…
De dorință eu mă îmbolnăvesc când iubirea ta nu o am…
Doar ascultându-ți pașii și văzându-te în brațele mele mă simt prins.
Ce lungi sunt orele în care tu întârzii
Înnebunesc… așteptarea ta mă omoară.
Iubire, rămâi, rămâi…
Vreau mai mult de la sărutările tale,
Am nevoie de corpul tău,
Fă dragoste cu mine, omoară-mă de plăcere.
Iubire, rămâi, rămâi…
Dorința de a te avea este un viciu de care nu o să mă vindec niciodată…
Sunt dependent de buzele tale, cum mă provoacă,
De ochii tăi ca cerul, de râsul și părul tău, de felul tău de a fi…
Dependent de dragostea ta…
Iubire, rămâi, rămâi…
Vreau mai mult de la sărutările tale,
Am nevoie de corpul tău,
Fă dragoste cu mine, omoară-mă de plăcere.
Iubire, rămâi, rămâi…
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința intensă și dependența față de persoana iubită. Vorbitorul imploră iubirea să rămână, descriind starea de neliniște și dorință acută în absența acesteia, subliniind dependența fizică și emoțională.