Rămân… (rămân)
Rămân în urmă chipuri neliniștite
A celor dragi pe care azi îi recunoști abia dintr-un schimb de cuvinte
Unul mi-a spus într-o seară:
O legătură ruptă o dată nu se naște a doua oară
Aveam să cred că-mi puneai ceva la cale
Dar avea dreptate
Tot ce se naște mai frumos moare din prima încercare
Și mă gândesc că am câțiva în jurul meu
Lângă care simt că trăiesc
Și o să vină o vreme când o să-i salut nefiresc
Și am să uit că i-am iubit
Poate am să uit să mai iubesc
Și… (și)
Până la urmă ce folos
Unde-i diferența între cei dragi și cei ce nu-i cunosc
Știi… Sunt momente ce-ți rămân o viață
Cu atâtea vorbe-n jurul tău fără substanță
Dar cu sau fără toate astea-s mulțumit
Ca un bătrân modest ce-a trăit din toate câte un pic.
E timpul… ceea ce stă și te privește
E timpul… mai e vârsta te îmbătrânește
E timpul… să vezi cu ce-ai mai rămas de fapt
Când ai avut de unde să alegi
N-ai știut la ce-ai renunțat.
E timpul… ceea ce stă și te privește
E timpul… mai e vârsta te îmbătrânește
E timpul… să vezi cu ce-ai mai rămas de fapt
Când ai avut de unde să alegi
N-ai știut la ce-ai renunțat.
Unde se ascund atât de multe-n ochii tăi
Cum de mai încap atât de multe-n ochii tăi
Unde se ascund, unde, unde mai încap
Unde se ascund, unde, unde mai încap
Unde se ascund atât de multe-n ochii tăi
Cum de mai încap atât de multe-n ochii tăi
Unde se ascund sau unde le mai pui
E loc destul și sub patina timpului.
Acele ceasului tac dar ție îți sună în cap
Țicăie tic-tic… tic-tac
Ce să vrei, ce să mai ceri dacă n-ai puteri
Timpul e neprețuit, ce-a fost ziua de ieri.
Unde se ascund atât de multe-n ochii tăi
Cum de mai încap atât de multe-n ochii tăi
Unde se ascund sau unde le mai pui
E loc destul și sub patina timpului.
Acele ceasului tac dar ție îți sună în cap
Țicăie tic-tic… tic-tac
Ce să vrei, ce să mai ceri dacă n-ai puteri
Timpul e neprețuit, ce-a fost ziua de ieri.
E timpul… ceea ce stă și te privește
E timpul… mai e vârsta te îmbătrânește
E timpul… să vezi cu ce-ai mai rămas de fapt
Când ai avut de unde să alegi
N-ai știut la ce-ai renunțat.
E timpul… ceea ce stă și te privește
E timpul… mai e vârsta te îmbătrânește
E timpul… să vezi cu ce-ai mai rămas de fapt
Când ai avut de unde să alegi
N-ai știut la ce-ai renunțat
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra trecerii timpului și a impactului său asupra relațiilor și amintirilor. Vorbitorul meditează asupra regretelor și asupra pierderilor suferite de-a lungul vieții, acceptând cu resemnare faptul că timpul schimbă totul.