Mă uit seara peste sat
Nu văd geam neluminat,
Nu văd casă fără fum,
Poartă fără om în drum,
Numai la neicuț-al meu
Întuneric e mereu.
Geamurile-s părăsite,
Florile sunt ofilite,
Coasa cu coada cea lată
Stă degeaba agățată
Și nici câinele nu latră
Că nu te mai vede-n poartă.
Stau cu dragostea curată
Și te-aștept să vii o dată,
Chiar de-i frig sau e ninsoare
Vino pe murgul călare,
Eu cu drag te-oi încălzi
La căldura inimii.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund al unei femei pentru iubitul ei, care lipsește. Ea îl așteaptă cu dragoste, indiferent de vreme, și își dorește să-l încălzească la căldura inimii sale.