La cârciumioara din vale
Am rămas fără parale,
Nevestica mea frumoasă
Face semne pe sub masă.
– Te rog nu mai bea, bărbate,
Că te duc acasă-n spate.
– Făi muiere, lasă-ți gura
Că e bună băutura,
Dacă o bei cumpătat
Nu ți se urcă la cap,
Un pahar de nu cinstești
Atunci degeaba trăiești.
De ziua nevestei mele
Beau că îmi face plăcere,
Beau și țuică, beau și vin
Și în cinstea ei închin,
Ea se uită cam urât,
Zice c-am băut prea mult.
Iar de ziua soacrei mele
Beau, dar nu-mi face plăcere,
Toacă, bre, cu melița,
Ține cu nevasta mea,
Amândouă țipă-n poartă,
Zice c-am făcut-o lată.
Refren:
Primul pahar îl beau că mi-e sete,
Al doilea pahar îl beau pe-ndelete,
Al treilea pahar îl beau pentru muiere,
Al patrulea pahar îl beau de plăcere.
Sensul versurilor
Un bărbat petrece la cârciumă, depășind limita, spre nemulțumirea soției și a soacrei. El găsește motive să bea, fie că e vorba de ziua nevestei sau pur și simplu de plăcere.