Flăcări în noapte joacă printre corturi,
Căruțele cu coviltir trag lângă foc,
Strigăt sălbatic se aude-n depărtare,
Țigăncile s-au adus lângă ghioc,
Lăuta parcă este fermecată,
Frumos e glasul țiganușului,
Toți cântă parc-a lor e lumea toată,
Se strâng țiganii-n jurul focului.
Pirandele cu foc desculțe joacă,
Stele sclipesc parcă în ochii lor,
Luna mirată și ea se apleacă
Să înțeleagă veselia lor.
Sensul versurilor
Piesa descrie o scenă festivă tipică vieții țigănești, cu foc de tabără, muzică, dans și un sentiment general de bucurie și comunitate. Este o celebrare a vieții simple și a valorilor tradiționale.