De când este lumea lume,
Ba-i așa, ba nu-i așa,
Trece prin rele și bune,
Este-așa sau nu-i așa,
După ziuă vine noapte,
Ba-i așa, ba nu-i așa,
După viață vine moarte,
Este-așa sau nu-i așa,
După iarnă-i primăvară,
Așa e lăsat
Femeia să se mărite
Și să-și ia bărbat,
După ploaie vine soare,
Atunci când iubești
Ai grijă la-nsurătoare,
Vezi să nu greșești!
A trecut luna de miere,
Ba-i așa, ba nu-i așa,
Nevasta prinde putere,
Este-așa sau nu-i așa,
Ai grijă că-i merge gura,
Este-așa sau nu-i așa,
Și-apoi întrece măsura,
Este-așa sau nu-i așa,
După ploaie vine soare,
Atunci când iubești
Ai grijă la-nsurătoare,
Vezi să nu greșești!
Măi neicuță, neiculiță,
Anii trec în zbor,
Eu nu mai sunt copiliță,
De viață mi-e dor.
Ai grijă că după nuntă,
Ba-i așa, ba nu-i așa,
Bărbatul nu prea te-ascultă,
Este-așa sau nu-i așa,
Vine-acasă obosit,
Ba-i așa, ba nu-i așa,
Nu mai e bun de nimic,
Este-așa sau nu-i așa,
După soare vine nor,
Când îmbătrânești,
Tinerețea e cu dor
Să știi s-o trăiești,
Când ești tânăr și frumos
Lumea este-a ta,
După ce îmbătrânești
Viața este grea.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra ciclului vieții, de la tinerețe și căsătorie până la îmbătrânire, subliniind importanța de a trăi frumos tinerețea. De asemenea, abordează aspecte ale vieții de cuplu, cu sfaturi și avertismente despre căsnicie.