Ziua-i mare, leafa-i mică,
Mor de foame, măi Costică,
Că tu ești băiat sărac, amărâtule,
Și banii cu greu se fac, prăpăditule!
Vine ziua de salariu,
Opt sute de lei tot anul,
Șapte sute datorie, păduchiosule,
Pe țuică și pe rachie, janghinosule!
O sută mai duci acasă
La copii și la nevastă,
Costică, la viața ta, amărâtule,
Ți-a plăcut băutura, prăpăditule,
Băuturile spirtoase, bețivanule,
Și gagicile frumoase, măi curvarule!
Sensul versurilor
Piesa descrie ironic viața grea a unui om sărac, Costică, care se luptă cu lipsa banilor și cu viciile, acumulând datorii și neglijându-și familia. Versurile subliniază discrepanța dintre ziua lungă de muncă și leafa mică, precum și tentația băuturii și a femeilor.