Astă seară o facem lată,
Ori acum ori niciodată,
Că este o nuntă-aleasă
Cu oameni frumoși la masă,
Să o ținem tot așa
Să se ducă pomina,
Iar eu să vă cânt cu foc
Să ieșiți cu toți la joc.
Ginerică-i bun băiat,
Știe bine ce și-a luat,
Pe pofta inimii lui
Frumusețea satului,
Soacra mare zice bine,
Dar ceva tot nu-i convine:
Vrea socrii să nu se-mbete
Să nu se uite la fete.
Nașul stă în capul mesii
Se uită în ochii miresii,
Din priviri ar vrea să-i spună
Că e frumoasă și bună,
Nașa mare chefuiește
Cu ginerică ciocnește:
– Hai, fiule, să-mi trăiești
Și pe fina s-o iubești!.
Socrul mic nu-și intră-n piele
Că mi-a fost un pui de lele,
E mândru și împăcat
Că fata și-a măritat,
Soacra mică e voioasă
Și nu vrea să stea la masă,
Este bucuroasă-n sine
Că se simte lumea bine,
Și mireasa-i bucuroasă
Că lumea este voioasă,
Hai să strigăm laolaltă:
La mulți ani! Casă de piatră!
Sensul versurilor
Piesa descrie atmosfera festivă de la o nuntă, evidențiind bucuria mirilor, a familiilor și a invitaților. Versurile celebrează uniunea, tradițiile și dorința de a petrece împreună.