N-aș putea vreodată să am sufletul tău,
Eu nu pot avea-n veci inima ta.
De-ar fi să cadă cerul peste mine,
Nimic în lume nu mă va schimba.
Aș vrea nici din somn să nu mă mai trezesc,
Doar în vis mă atingi, te privesc,
Mă ții de mână, simt că plutesc…
De-ar fi să te întorci acum la mine,
De mă doare inima, eu nu accept,
Când am avut mare nevoie eu de tine,
Pe obrazul meu lacrimi au curs încet.
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și regretul unei despărțiri. Naratorul își exprimă imposibilitatea de a mai avea sufletul și inima persoanei iubite, accentuând suferința și dorința de a evada în vis pentru a retrăi momentele fericite.