Ionică Răzăilă – Mi-Am Întrebat Inima

Mi-am întrebat, mi-am întrebat inima
Ce să fac cu viața, ce să fac cu viața mea
Ce să fac să dau de-un pic de bine și-un pic de noroc
Să nu mai aud cum plânge-n mine cu atâta foc.
Am cântat, da, am cântat și nopți și zile
Numai pentru omul, pentru omu’ de lângă mine
Amu’ cânt, inimă pentru tine și aș vrea să știi
Că plâng și eu odată cu tine diminețile târzii.
Lacrimile, lacrimile care-mi curg
Nu mai vreau, nu mai vreau să le ascund
Le-am ascuns destul o viață-ntreagă prin cântecul meu
Acum petrec inima cu tine fiindcă-ți este greu
Le-am ascuns destul o viață-ntreagă prin cântecul meu
Acum petrec inima cu tine fiindcă-ți este foarte greu.

Sensul versurilor

Piesa exprimă o căutare interioară și o durere profundă. Naratorul își întreabă inima ce să facă cu viața și recunoaște că a ascuns suferința în cântecele sale, dar acum simte empatie față de propria inimă.

Lasă un comentariu