Care-i locul cel mai sfânt,
Satu-n care te-ai născut,
Satul unde ai crescut
Și unde-ai copilărit,
Satule, mi-e dor de tine!.
Când venea duminica
Horă mare se-ntindea,
Bordeiașu-n pas de doi,
Înainte și-napoi,
Satule, mi-e dor de tine!.
Plecai de la sânul tău,
Satule, și-mi pare rău,
Tu tristețea mi-alungai
Și lacrima mi-o ștergeai,
Satule, mi-e dor de tine!.
Jiul curge lângă tine,
Dunărea cântă cu mine
De-un crai mare și frumos
Din Oltenia de Jos,
Satule, mi-e dor de tine!.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund al interpretului pentru satul natal, amintindu-și cu drag de copilărie, de tradițiile locale și de frumusețile naturale ale locului. Este un omagiu adus satului și sentimentelor puternice de apartenență și nostalgie.