Frunzuliță mărgărit,
Mărgărit și-un bob năut,
Dă-mi, Doamne, că nu cer mult,
Dă-mi putere cu-mprumut,
Mai lungește-mi coasta vieții,
Anii mândri-ai tinereții,
Tinerețea, dragostea,
Că mă-mpac bine cu ea.
Auzit-am auzit
Lucru nemaipomenit:
În Craiova-i mare târg
Unde numai ani se vând,
Într-o parte tinerețea,
În cealaltă bătrânețea
Între ele-i legea vieții
Dă crezare tinereții.
Am să strig în gura mare:
– Preț ca mine nimeni n-are
Pentr-un an de tinerețe
Dau zece de bătrânețe!
Tinerețea mă privește
Ștrengărește îmi șoptește:
– Ia viața de la-nceput
Și-atunci târgu-i mai cinstit!
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința de a trăi mai mult și de a redobândi tinerețea. Persoana este dispusă să facă sacrificii pentru un an de tinerețe, valorificând experiența și înțelepciunea dobândită.
