Bate-un vânt rece din baltă, la Chilia-n port
Bate-un vânt rece din baltă, la Chilia-n port
Să vezi stuful cum se înalță, să-l mai tai nu poți
Să vezi stuful cum se înalță, să-l mai tai nu poți.
La Chilia, la Tataru, ah, ce dureros
Bate Maromet cu paru, ah, ce dureros
La Tataru, la Chilia, vai, ce dureros
Bate Lungu cu frânghia, ah, ce dureros.
Caraliul strigă tare: „da-i, hotule, da-i!”
Nu pot, domne, căpitane, rănile mă doare
Și mă arde la picioare, ah, măi căpitane
Și mă arde la picioare, ah, măi căpitane.
Căpitanu strigă tare: „Da-i hotule, da-i
C-au venit 10 vagoane, da-i hotule, da-i”
Numa piatra colțurată, ah, ce dureros
De nu se ia pe lopată, ah, ce dureros.
De dimineața pan’ la prânz, ah, ce dureros
O sută de roabe-am dus, ah, ce dureros
De la prânz și până-n seară, vai, ce dureros
Nu le mai țin socoteala, ah, ce dureros.
Stau în curtea închisorii și-mi vine să mor
Când văd păsări călătoare, ce n-aș da să zbor
Săpăm șanțuri după șanțuri, fără de folos
Caraliul strigă tare: „lasă capu’ jos.”
Când știam că nimeni altul nu îmi răspundea
Acum stau la ordonanță, vai de viața mea
Sensul versurilor
Piesa descrie viața grea a unui deținut la Chilia, supus la muncă forțată și abuzuri. Versurile exprimă durerea fizică și dorința de libertate, reflectând o stare de disperare și resemnare.