Ion Si Doina Aldea – Teodorovici – Două Lacrimi Gemene

București, oraș frumos,
Merg-aș la tine pe jos,
Să te văd și să te-ascult,
Cât n-ar fi să merg de mult.
Chișinău, oraș de flori,
Te sărut pe trei culori,
Îți sărut și inima –
Care este ca și-a mea.

R:
Două lacrimi gemene,
Două lacrimi gemene
Chișinău și București,
Bucurii asemenea,
Bucurii asemenea –
Pe dragi plaiuri românești.

București, preasfântă zi,
Noi n-avem ce împărți!
Avem numai ce-aduna –
Graiul, Doina, Datina.
Chișinău, tu vis rănit,
De străini și-nstrăinat,
Vindecat cu flori de tei,
Și de triști rapsozii tăi.

R:.

București, splendoarea ta,
Eu mereu o voi cânta,
Cât va curge lacrima
Și-mi va bate inima.
Chișinău, oraș sublim,
De-o vecie ne iubim,
Deși suntem frați și neam –
Ce târziu văzutu-ne-am!!!.

R:.

București cu ochii uzi,
Spune-mi dacă mă auzi?.
București cu ochii uzi,
Spune-mi dacă mă auzi..

Sensul versurilor

Cântecul exprimă dorul și dragostea pentru București și Chișinău, văzute ca două orașe înfrățite, unite prin limbă, cultură și istorie. Evidențiază sentimentul de apartenență la un spațiu românesc comun și speranța într-un viitor mai bun.

Lasă un comentariu