Judecata de apoi (varianta creștină).
Nu știu de Tatăl și cu Fiul
sunt Creatorii, dar e clar
că Universul e-un cântar
și Dumnezeu, cântaragiul.
Extragalactice popoare,
toți Fiii Tatălui Ceresc,
ajung la Marea Sărbătoare
la Anul Nou dumnezeiesc.
Înalt și drept, în fața porții,
Judecătorul cel Divin,
va judeca viii și morții
spre pilda celor care vin.
Aceasta-i cea din urmă zi
din jocul vostru, Eu sunt zarul,
Eu sunt măsura și cântarul
cu care vă voi cântări.
Acum e Ziua de Apoi
și după cum vă este fapta
veți sta la stânga sau la dreapta
precum sunteți: Capre sau Oi!.
Voi fi drept, aspru și direct –
prin Lege voi zdrobi în fașă
acea etnie ucigașă
ce nu fusese în proiect.
Căci este scris pe fruntea ta
de ești petala sau ești spinul,
căci Eu sunt tuturor destinul
a ce a fost și va urma.
Eu nu sunt împăratul vostru
de Răsărit sau de Apus –
sunt Tatăl Vostru, nu un monstru,
să nu spuneți că nu v-am spus.
Vi l-am trimis și pe Isus
și v-am trimis prin Dânsul, Cartea
să-și aibă fiecare partea –
să nu spuneți că nu v-am spus!.
Am luat pe Petru și l-am pus
păstor pe turmele creștine
ca să vă strângă lângă Mine –
să nu spuneți că nu v-am spus!.
Cum am trimis odată mană
vă voi trimite o cometă
cu grindină, ca pe planetă
să nu rămână buruiană.
Puși pe cântarul ce nu fură
rămân puținii fără greș
și vor cădea cei răi și deși
uciși de propria lor ură.
Eu nu doresc vreo răzbunare!
eu doar îmi apăr gloria
dar voi, cu lacrimi pe altare
spăla-ve-ți sângele cu care
ați pângărit istoria!
Sensul versurilor
Piesa descrie Judecata de Apoi din perspectiva divină. Dumnezeu se prezintă ca judecătorul suprem, care va cântări faptele oamenilor și va decide soarta lor, subliniind dreptatea și consecințele acțiunilor.